Dar succesul romanului nu se datora numai acestui personaj misterios și atotputernic ci și dramatismului situațiilor și patetismului cu care Dumas crease această lume atât de asemănătoare cu lumea reală. Căci mai mult decât o profesie Dumas și-a făcut din scris o rațiune de a fi o trăire profundă o împlinire (chiar dacă efemeră) a dorinței de a schimba lumea de a înlătura răul. Prin scris Dumas și-a afirmat credința că omul trebuie să lupte cu Destinul și nu o dată a reușit să se contopească cu personajele cărora le-a dat viața. (Liliana Anghel)